Generalul (r) Virgil Bălăceanu, despre recrutări: Legea stabileşte măsurile de refacere a rezervei armatei României

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi fost şef al Brigazii Multinationale din Sud-Estul Europei a declarat, miercuri, în emisiunea Talk News de la Profit TV că acum erau aduse spre aprobare şase legi pe calea organizării apărării, legi iniţiate cu timp în urmă, iar cea mai importantă este legea pregătirii populaţiei pentru apărare, pe principiul voluntariatului.

Cu cât ar fi plătit un soldat voluntar în România. Proiectul de lege iniţiat de MApN

Virgil Bălăceanu a afirmat că ”cel mai bun semn al descurajării şi al apărării este capacitatea ta, ca armată naţională, în contextul apărării colective, şi ar trebui să ne gândim, în perioada următoare, la problematica apărării naţionale”. ”Acum erau aduse spre aprobare şase legi pe calea organizării apărării, legi iniţiate cu timp în urmă, din aceste legi, cea mai importantă este legea pregătirii populaţiei pentru apărare, amendamente la legea existentă deja din 2006. Ministerul Apărării a iniţiat aceste amendamente din urmă cu doi ani de zile, deci nu acum peste noapte, nu a apărut din cauza conflictului din Ucraina”, a spus generalul în rezervă.

În ce condiţii serviciul militar devine obligatoriu în România. Explicaţia MApN

Alte articole

MApN: Nu au fost găsite resturi de drone în judeţul Tulcea după alerta aeriană

Ce salarii se oferă în Armată în 2026. MApN asigură venituri de până la 29.500 de lei pentru ofițeri, SGP-iștii pleacă de la 3.523 în mână fără sporuri sau normă de hrană

”Această lege trebuie să vină în Parlament pentru că noi întârziem nişte măsuri care ţin de o capacitate de descurajare şi de apărare. Este vorba de refacerea rezervei, pe principii voluntare. Prin rezerva voluntară şi prin serviciul voluntar militar, în termen şi prin pregătirea celor din rezerva operaţională, pentru că şi aici se face o confuzie. Când vorbeşti despre rezerva operaţională şi cea generală este vorba de rezerva constituită din bărbaţii care au făcut armata, nu din cei încorporabili, din cei care ar trebui să satisfacă exerciţiul militar obliugatoriu, dacă se reintroduce serviciul militar obligatoriu”, a mai spus Bălăceanu.

Florin Cîţu, despre proiectul privind starea de criză: ”Nu modifică Constituţia”

Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Florin Cîţu, a afirmat că speră ca proiectul privind securitatea şi apărarea ţării să fie adoptat săptămâna viitoare și a precizat că acesta nu modifică Constituţia.

„Proiectul a fost la CSAT, este un proiect deja discutat, acum vine spre Parlament şi deocamdată se uită experţii partidelor la el, vedem dacă mai trebuie ceva adăugat şi apoi să fie adoptat în şedinţa de Guvern. (…) E mai mult despre aceste modificări, România ar permite trupelor străine să vină pe teritoriul României, sunt mai multe modificări de care avem nevoie în perioada următoare”, a explicat Florin Cîţu.

Întrebat dacă sunt nemulţumiri în PSD că Parlamentul ar putea fi ignorat în procesul decizional și că prin acest proiect CSAT ar avea puteri sporite, Florin Cîţu a răspuns: „Acest proiect nu modifică Constituţia. Constituţia spune foarte clar că orice ţine de situaţii de urgenţă, de Armată, până la urmă Parlamentul are ultimul cuvânt şi acest lucru nu se schimbă, doar legislaţia în vigoare trebuie updatată la condiţiile de azi, la nevoile de azi. În rest, nu se modifică şi nu se dau puteri sporite. Constituţia este cea care dă aceste puteri şi acelea sunt date Parlamentului”.

Starea de criză nu va avea efecte asupra populaţiei, ci mai degrabă se referă la decizii de securitate şi apărare naţională. Astfel, structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO.