Klaus Iohannis s-a referit marţi la ce înseamnă măsurile de relaxare avute în vedere după încheierea stării de urgenţă, pe 15 mai. „Faptul că din 15 mai relaxăm anumite măsuri nu înseamnă o revenire bruscă la normalitatea pe care am cunoscut-o. Experţii ne spun că nici nu ştim când vom reveni la normal. Nu vom putea să ne întâlni decât maximum câte trei. Nu vom putea ieşi la restaurant sau la mall. Nu vom putea ieşi din localitate decât dacă avem un motiv intemeiat.

La intrarea în unităţi cineva va măsura temperatura. Marile festivaluri nu vor avea loc în acest an, nu putem risca să avem un număr mare de persoane adunate într-un loc. Sunt mulţi care doresc reluarea competiţiilor sportive, dacă se vor relua e o probabilitate mare să se reia fără spectatori. Lucrurile nu vor intra repede în normalitate. Nu se întâmplă totul dintr-o dată, măsurile vor fi graduale„, a spus Klaus Iohannis.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Eduard Hellvig: Amatorii politici să-și vadă de drum

Cristian Socol, despre raportul Eurostat pentru România: „E ...

Citeşte şi Klaus Iohannis: Marile festivaluri nu vor avea loc în acest an. Competiţiile sportive vor fi fără spectatori

Totodată, preşedintele ia în calcul şi o revenire la restricţiile din starea de urgenţă, dacă se va constata o creştere a numărului de infecţii, după măsurile de relaxare. „Dacă după o măsură creşte numărul de bolnavi, măsura se ia înapoi. E nevoie de echilibru şi abordare responsabilă„, a spus Iohannis.

Klaus Iohannis atacă PSD: „Oamenii care au lăsat România fără bani”

Şeful statului a lansat şi un atac dur la adresa parlamentarilor opoziţiei şi a PSD în mod special. „Nu toţi politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă de îngrădirea epidemiei, de partea care se ocupă de români. Avem un contraexemplu mare cât Casa Poporului, este Parlamentul şi modul în care unele partide şi unii lideri au înţeles să folosească această nenorocire pentru câştigul lor electoral în această perioadă critică. Am văzut un spectacol deplorabil al unor politicieni cu comportament nociv şi demagogic.

Banii românilor au fost risipiţi de guvernele PSD-iste. Este trist ca după ani şi ani de guverne PSD să ne găsim să facem faţă unei epidemii groaznice cu visteria aproape goală, fără rezerve şi aceiaşi psd-işti să strige în Parlament că guvernul şi preşedintele nu fac ce trebuie. E jalnic. Vin cu măsuri populiste care nu pot fi puse în practică. Aceştia sunt politicienii care votează legi inaplicabile pentru a câştiga capital electoral. E jalnic. Au fost aprobate acte normative care apasă asupra bugetului public.

Din cauza epidemiei avem probleme economice mari. Putem gestiona economia României, dar nu se poate cu gesturi populiste. De unde să dăm? Putem să dăm doar atât cât este. Aceşti politicieni nu au învăţat nimic din greşelile trecutului, compromit prin acest comportament populist şi demagogic viitorul generaţiilor de români care vin după noi. Nu voi tolera aşa ceva”, a mai spus Iohannis. 

Citeşte şi Iohannis atacă PSD: Am văzut un spectacol sinistru şi deplorabil în Parlament. Sunt politicieni care se caţără pe spaimele oamenilor

Ce se întâmplă cu alegerile

Klaus Iohannis s-a referit şi la alegerile care ar trebui să aibă loc în acest an, locale şi generale. „Este prematur să spunem că vom avea sau nu în septembrie, octombrie sau decembrie alegeri. Asta depinde de cum gestionăm noi epidemia și cum reacționează populația la acest virus. Important e să facem alegerile când ele nu reprezintă un pericol pentru poulație. Eu nu o sa fiu de acord să facem alegeri atunci când epidemia încă există și sunt un număr semnificativ de bolnavi. Îmi doresc să reușim în această toamnă să avem alegeri locale și la termen, spre sfârșitul lui noiembrie, începutul lui decembrie, alegeri parlamentare. Dar dacă nu se pot ține în siguranță, atunci vor trebui amânate. Nu voi tolera în niciun caz să avem alegeri sub semnul epidemiei„.

Citeşte şi Preşedintele Iohannis anunţă că alegerile se vor amâna, dacă nu se vor putea ţine în siguranţă

„A trecut o lună şi jumătate de la instaurarea stării de urgenţă, e mai mult de o lună şi jumătate de când trăim cu această pandemie. Autorităţile au obţinut până acum rezultate notabile, românii au dovedit că au simţ civic, societatea românească a dovedit că are maturitate (…) Nu am atins maximul în România, o relaxare prematură poate distruge ce s-a făcut până acum. Oamenilor le-a fost greu să stea acasă, să-şi schimbe viaţa. Medicilor le-a fost greu. A fost greu să obţinem astfel de rezultate. Pericolul nu a trecut„, a mai spus Klaus Iohannis.

ŞTIREA INIŢIALĂ. Este asteptat că preşedintele Klaus Iohannis să anunţe noi măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului în România după data de 15 mai când expiră starea de urgenţă ca urmare a pandemiei de coronavirus. 

Citeşte şi: Klaus Iohannis: Gradiniţele, şcolile şi universităţile nu se vor mai deschide în acest an şcolar. Cursurile se reiau în septembrie

Potrivit unor surse politice, autoritățile analizează declararea stării de alertă după 15 mai. O întâlnire Klaus Iohannis-Ludovic Orban, ar fi fost programată pentru miercuri, pe această temă.

Citeşte şi: ZILE LIBERE pentru părinţi pe perioada şcolilor închise. TREI LUNI de concediu plătit de stat pentru sute de mii de angajaţi

Surse din Guvern susţin că miercuri, premierul Ludovic Orban va merge la Palatul Cotroceni pentru a discuta cu Președintele detaliile legate de ceea ce urmează după 15 mai, când se așteaptă o relaxare a restricțiilor impuse până acum prin ordonațele militare.

Potrivit legii, starea de alertă „se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență”.

STARE DE URGENŢĂ. Măsura care nu va fi RIDICATĂ pe 15 mai. Premierul dă detalii despre parcuri, hoteluri, restaurante

Conform OUG nr. 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.

Starea de alertă nu trebuie aprobată de Parlament. Ea se aprobă prin hotărâre, de către CNSSU, cu avizul premierului.

Citeşte şi: Cum se vor desfăşura BAC 2020 şi Evaluarea Naţională 2020. Preşedintele Klaus Iohannis a făcut anunţul

Ce este starea de alertă?

Starea de alertă se declară potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.

În localităţi, starea de alertă o declară primarul cu aprobarea prefectului. Pentru un judeţ, decizia aparţine prefectului şi trebuie aprobată de ministrul Administraţiei şi Internelor. Zonele afectate de inundaţii, incendii sau zăpezi pot fi evacuate şi se pot acorda ajutoare de urgenţă. Pe timpul stării de alertă, se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră.

Potrivit articolului 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:

– avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol – declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă

– intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative – acordarea de ajutoare de urgenţă – instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;

– solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională

– acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice

De asemenea, conform OUG nr. 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia. Declararea stării de alertă să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică în cazul situaţiilor de urgenţă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective.

BILANŢ CORONAVIRUS ROMÂNIA 28 aprilie. Numărul persoanelor infectate cu coronavirus în România a ajuns la 11.616. Totodată, până acum, 650 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au murit. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 277 de noi cazuri de îmbolnăvire. La ATI, în acest moment, sunt internați 243 de pacienți. Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 11.631 de persoane. Alte 22.406 persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.