Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, că Laurei Codruţa Kovesi i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Articolele 6 şi 10 atunci când a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA.

„Art 6 (civil). Accesul la proces. Imposibiltiatea procurorului-şef de a contesta eficient încheierea prematură a mandatului. Nu au fost întrunite ambele condiţii ale testului Eskelinen. Lipsa controlului judiciar al legalităţii deciziei de revocarea, nefiind în interesul Statului. (….) Subminarea a dreptului esenţial al accesului la un proces echitabil.

Alte Articole

Dezvăluiri uluitoare în cazul unui poliţist din Botoşani, ...

Poliţist acuzat de 21 de infracţiuni. Nou scandal în Poliţie

DNA i-a cerut DOCUMENTE lui Clotilde Armand: „Vor referendum ...

Articolul 10. Libertatea de exprimare. Închierea prematură a mandatului procurorului-şef ca urmare a criticării reformelor legislative. Măsura atacată care nu urmăreşte un scop legitim. Criticile în contextul dezbaterii în interes public, nu conţine atacuri la adresa sistemului judiciar” precizează CEDO.

Judecătorii CEDO au constatat, cu unanimitate, că procurorului şef al Parchetului European i-au fost încălcate dreptul la un proces echitabil şi dreptul la liberă exprimare.

Citeşte aici întreaga decizie a CEDO.

Decizia în cazul plângerii privind revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi va fi făcută publică astăzi, se arată într-un anunţ al CEDO.

Laura Codruţa Kovesi a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului decizia prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA. În plângerea depusă la CEDO în decembrie 2018, Kovesi susţine că i-au fost încălcate mai multe drepturi, notează Hotnews.

„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de «intervenientă» pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruța Kovesi transmis de biroul de presă al Parchetului General, potrivit Europa FM.

Laura Codruţa Kovesi prezintă cum va funcţiona Parchetul European

De asemenea, Kovesi a susţinut că nu a putut contesta decizia Curții Constituționale, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea deciziei CCR.

„Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern , un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, se mai arată în răspunsul transmis de fosta șefă a DNA.

În 22 februarie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că declanșează procedura de revocare a procurorului şef al DNA Laura Codruța Koves. La acea vreme, Tudorel Toader a prezentat un raport cu 20 de „acte și fapte de netolerat într-un stat de drept”.

El i-a reproșat șefei DNA tergiversarea unor dosare, depășirea atribuțiilor atunci când DNA a anchetat Guvernul pentru controversata Ordonanță 13, comportament autoritar și discreționar, prioritizarea dosarelor în funcție de impactul mediatic, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament sau lipsa unei reacții adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploiești.

De altfel, punctul culminant al scandalului din jurul șefei DNA fusese atins atunci când fostul deputat PSD Vlad Cosma a făcut publice înregistrări care ar fi demonstrat abuzurile comise de procurori de la DNA Ploiești, iar PSD – ALDE au cerut să fie luate măsuri împotriva pretinselor abuzuri.

În replică, Kovesi a susținut că „asistăm în ultima perioadă la un festival disperat al inculpaților, un festival în care inculpați condamnați, inculpați trimiși în judecată spun neadevăruri.

„Acest atac vizează îngenuncherea statului român, vizează umilirea societății și umilirea cetățenilor români”, spunea Kovesi în 16 februarie.

Raportul ministrului Justiției referitor la șeful DNA a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va da curs cererii de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi.

Ulterior, Tudorel Toader a sesizat Curtea Constituțională în cazul acestui refuz, iar judecătorii CCR au constatat, în 30 mai, existenta unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis.

Pe 9 iulie 2019, Klaus Iohannis a fost nevoit să semneze decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi.

Statul român, condamnat de CEDO la plata a 10.000 de euro pentru discriminare