„Există o lecţie pentru politicieni: timpurile bune nu durează la nesfârşit şi există şi perioade de corecţii, şi vai de ăia care trebuie să facă corecţiile”, a spus Isărescu.

Declaraţia a fost făcută la lansarea cărţii „Cum a trecut Europa Emergentă prin criza din 2008/2009”, editată de Bas B. Bakker, şeful diviziei regionale Europa Emergentă de la Fondul Monetar Internaţional, şi Christoph Klingen, adjunctul aceleaşi divizii.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Unul dintre cei mai cunoscuţi economişti ai FMI: „Riscul ...

Ghidul ANAF 2024. Până când trebuie să plătească impozitul ...

Guvernatorul BNR crede că în societatea românească este nevoie de crearea unui curent de opinie în care şi publicul şi politicienii, care-şi extrag seva din anticipaţiile publicului, să înţeleagă ce înseamnă creştere economică sustenabilă.

„O altă lecţie a cărţii este că trebuie să rezişti tentaţiilor de a creşte salariile. Este forte greu. Ar trebui să nu te mai numeşti politician, să ai bani din plin şi să nu-i dai pentru voturi”, a spus Isărescu cu o tentă ironică.

Pe de altă parte, şeful băncii centrale spune că pentru politicieni ar putea fi chiar mai greu să tempereze o creştere accelerată decât să ia măsuri de prevenire sau reducere a efectelor crizei, întrucât populaţia nu acceptă să-i limitezi posibilitatea de trăi mai bine într-un timp mai scurt.

Isărescu a trecut în revistă cauzele declanşării crizei în Europa Centrală şi de Est menţionate în cartea economiştilor FMI şi pe care le împărtăşeşte aproape integral, apreciind chiar că o astfel de lucrare, scrisă de analişti independenţi, ar putea închide discuţiile interne privind diferite scenarii de acţiune pre şi din timpul declanşării turbulenţelor în regiune.

„Aceste cauze presupun că au fost şi identificate şi prezentate corect în multe dezbateri din România. Dar nu am reuşit să convergem şi chiar să convingem societatea. De multe ori nu este suficient să ştii şi să descoperi, ci şi să poţi”, a spus Isărescu, referindu-se la faptul că BNR a încercat înainte de 2007 să nu liberalizeze total contul de capital, însă cererea a fost respinsă de oficialii de la Bruxelles.