Noul Parlament a fost convocat luni la prânz. În prima zi de lucru a noilor senatori şi deputaţi sunt formate comisiile de validare a mandatelor, sunt validate mandatele, iar parlamentarii depun jurământul. Procedurile sunt similare la cele două Camere, diferenţe fiind înregistrate în ceea ce priveşte numărul membrilor comisiilor de validare şi procentul mandatelor care trebuie validate pentru a se considera legal constituită o cameră.

La Camera Deputaţilor, acesta este de două treimi, iar la Senat de trei pătrimi. În ambele cazuri, pentru ca un mandat să fie validat, este necesară depunerea jurământului.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Cîrstoiu, întrebat dacă Ciolacu şi Ciucă i-au cerut să ...

Prima ședință a Camerei Deputaților a fost condusă de Lucian Feodorov, deputat AUR, asistat de patru secretari de ședință, doi secretari de la AUR, unul de la PSD și unul de la USR.

Lucian Feodorov are 78 de ani și este cel mai în vârstă deputat. A ajuns să prezideze şedinţa Camerei Deputaţilor pentru că potrivit regulamentului Parlamentului, prima ședință este condusă de decanul de vârstă.

Citeşte şi: Cum și-au făcut apariția în Parlament parlamentarii AUR. George Simion: „Masca este foarte regulamentară, este conformă”

Grupul Minirităţilor a absentat luni din Parlament. Varujan Pambuccian a explicat că au intrat cu toţii în carantină după ce unul dintre parlamentari a fost depistat cu coronavirus.

Camera Deputaţilor a ales, luni, comisia de validare a mandatelor, fiind constituite şi grupurile parlamentare.

Grupul parlamentar al PSD are 110 membri, cu o pondere de 33,33% din numărul total al deputaţilor, iar liderul grupului va fi Alfred Simonis.

Grupul parlamentar al PNL are 93 de membri, ponderea sa fiind de 28,18%, iar lider – Gabriel Andronache.

Grupul parlamentar al USR are 55 de membri, cu o pondere de 16,66%, liderul grupului fiind Ionuţ Moşteanu.

Grupul parlamentar al AUR are 33 de membri, ponderea de 10%, iar lider este George Simion.

Grupul parlamentar al UDMR are 21 de membri, cu pondere de 6,36% din numărul total al deputaţilor, lider – Cksoma Botond.

Imediat, comisia de validare s-a întrunit pentru validarea mandatelor deputaţilor, iar plenul a luat o pauză de două ore. După ce comisia de validare întocmeşte raportul, deputaţii cărora li se validează mandatul vor depune jurământul în plen.

Camera Deputaţilor este considerată legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de parlamentar şi după depunerea jurământului de către aceştia.

Prima şedinţă de la Senat, prezidată de un parlamentar PSD

Şedinţa de deschidere a legislaturii 2020 – 2024 a Senatului a fost prezidată de Ion Prioteasa, cel mai în vârstă parlamentar.

În deschiderea şedinţei a fost intonat imnul naţional.

Pe ordinea de zi a primei reuniuni a Senatului figurează constituirea Comisiei de validare, fiecare formaţiune parlamentară desemnându-ţi reprezentanţii astfel încât să se reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri.

Noul Parlament. Câte mandate vor avea PSD, PNL, USR PLUS, AUR şi UDMR

Biroul Electoral Central a anunţat câţi senatori şi deputaţi vor avea în noul Parlament PSD, PNL, USR PLUS, AUR şi UDMR, singurele formaţiuni care au reuşit să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Partidul lui Traian Băsescu şi cel al lui Victor Ponta nu vor mai avea reprezentanţi în viitorul Parlament.

Conform BEC, PSD va avea în viitorul Parlament 47 mandate la Senat şi 110 mandate la Camera Deputaţilor, în timp ce PNL a obţinut 41 la Senat, respectiv 93 la Camera Deputaţilor.

Alianţa USR PLUS va avea 25 de mandate la Senat şi 55 la Camera Deputaţilor, iar Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) – 14 senatori şi 33 de deputaţi.

UDMR a obţinut 9 mandate de senator şi 21 de mandate la Camera Deputaţilor.

Citeşte şi: Lista integrală a viitorilor parlamentari de Bucureşti. USR-PLUS domină Capitala cu 12 deputaţi si 5 senatori

Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia. Deputaţii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi. Refuzul depunerii jurământului se constată de către preşedintele de şedinţă.

Citeşte şi: Parlamentari urmăriţi în trafic şi amendaţi de Poliţie după o petrecere în plină pandemie COVID-19

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi ceilalţi membri ai Biroului permanent vor fi aleşi după constituirea legală a Camerei. Până la alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri patru deputaţi, în calitate de secretari, prin rotaţie.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, face parte din Biroul permanent şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Biroul permanent se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei Deputaţilor.

Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor Camerei Deputaţilor se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare.

Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor are loc prin vot secret, cu buletine de vot. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. În cazul coaliţiei PNL – USR PLUS – UDMR, candidat este Ludovic Orban. Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor din Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.

Procedura de validare la Senat

Până la alegerea Biroului permanent, lucrările plenului Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă senator, în calitate de preşedinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari asistenţi. În situaţia în care 2 sau mai mulţi senatori au aceeaşi dată de naştere, desemnarea se face în ordinea alfabetică a numelui. Şedinţa de luni va fi condusă de senatorul Ion Prioteasa (PSD), în vârstă de 70 de ani.

Comisia de validare a mandatelor va fi formată prin desemnarea de către fiecare partid, alianţă politică sau alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale a unui număr de senatori care să reflecte configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri.

Secretarul general al Senatului preia dosarele privind alegerea senatorilor de la Biroul Electoral Central şi le predă preşedintelui Comisiei de validare, după constituirea acesteia. Preşedintele Comisiei de validare, împreună cu vicepreşedinţii, repartizează grupelor de lucru dosarele privind alegerea senatorilor primite de la Biroul Electoral Central, în ordinea circumscripţiilor electorale, cu excepţia celor referitoare la membrii comisiei. Verificarea legalităţii alegerii senatorilor se face de către grupele de lucru. Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de către cei 12 membri ai grupelor de lucru.

Grupele de lucru, respectiv biroul Comisiei de validare, sunt obligate să prezinte, în scris, în plenul comisiei, propunerile de validare sau invalidare privind dosarele repartizate în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Propunerile grupelor de lucru şi a biroului Comisiei de validare se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestora.

Comisia de validare se pronunţă prin votul majorităţii membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, precum şi asupra contestaţiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către senatorul în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.

Senatul se întruneşte, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele acesteia.

Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori. Validarea mandatului de senator presupune validarea alegerii senatorului, precum şi depunerea jurământului de către acesta.