Ora de iarnă 2021. Am trecut deja de echinocțiul de toamnă, iar durata de lumină a unei zile se micșorează tot mai mult. Și schimbarea orei este aproape. Trecerea la ora de iarnă 2021 se va face în ultimul weekend din luna octombrie. Mai exact, în noaptea de 30 spre 31 octombrie 2021, ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceasul se dă cu o oră înapoi. „Dormim mai mult”, cum se spune, pentru că 31 octombrie 2021 va fi cea mai lungă zi a anului, având teoretic 25 de ore.

România trece la ora de iarnă. Nu uitaţi de trecerea la ORA DE IARNĂ 2021! Când şi cum se schimbă ora

Alte Articole

Vestea tristă a dimineții. Din păcate, Alexandru Arșinel...

TOP căutări Google 2021: Prăjitura „Să fac spume dacă ...

Filmarea din avion care a devenit virală: „Nu ştiu ce ...

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, dar şi a corpurilor noastre.  Conform specialiștilor, printre efectele negative pe care le are trecerea la ora de iarnă, se numără, printre altele, și scăderea imunității.

Conf. univ.dr. Tudor Ciuhodaru a oferit mai multe sfaturi și recomandări despre cum să trecem mai ușor peste stresul trecerii la ora de iarnă.

‘Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră, abia de luni vom simţi efectele, unele dintre ele pot fi foarte dăunătoare. Este vorba despre creșterea riscului de infarct cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional. De asemenea, poate creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi’, a spus medicul Tudor Ciuhodaru.

‘Trebuie să avem în vedere următoarele lucruri. Majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință la schimbarea orei, organismul adaptându-se în 15 zile. Mai mult, particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.’, a explicat Ciuhodaru.

‘Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul nostru reacţionează. Cum? Prin creșterea activităţii sistemului nervos şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând mai multe schimbări, printre care amintesc modificări cardiovasculare, manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac. De asemenea, prin modificări neuropsihice determinate de insomnie sau somnolenţă, astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglari afective sezoniere şi ideaţie suicidară.’, a punctat Ciuhodaru.

De ce nu se mai schimbă ora în România. Ce se întâmplă cu ora de iarnă 2021 în ultimul weekend din octombrie

Medicii atrag atenția că în primele 10-15 zile după schimbarea orei se diminuează calitatea somnului multor persoane, iar în același timp crește riscul de infarct cu 5-10 procente.

Modificarea orei de trezire generează un şoc pentru organism, care reacţionează pentru a se adapta. Astfel, sistemul cardiovascular s-ar putea deregla, manifestând oscilaţii ale tensiunii arteriale şi ale pulsului, dar ne poate afecta și echilibrul nutriţional, dându-ne peste cap întreg metabolismul. „Modificare orei de trezire și creșterea numărului orelor de întuneric generează un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii, determinând modificări la nivel cardiovascular și neuropsihic”, explică medicul urgentist Lhuana Zissu, directorul Serviciului Județean de Ambulanță Buzău.

Medicii psihiatri consideră la rândul lor că pentru mulți oameni, această schimbare generează oboseală, o stare generală deteriorată și probleme de concentrare, întrucât ritmul biologic este dereglat. Deși nu nu există un consens cu privire la beneficiile şi daunele generate de mecanismul de schimbare a orei, medicii avertizează că oamenii care suferă de diferite afecţiuni, precum şi copiii şi vârstnicii, vor resimţi mai puternic trecerea la ora de iarnă. Mai mult, pot apărea stări de astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, dureri de cap şi scăderea sau creşterea poftei de mâncare.

Ora de iarnă 2021. Schimbare radicală, după decizia Comisiei Europene. Când se schimbă, de fapt, ora în acest an

„Persoanele mai sensibile pot fi influențate de schimbarea orei, pentru că se autosugestionează şi astfel pot resimți unele tulburări ale ritmului de somn. Nu este o problemă gravă, iar majoritatea oamenilor se acomodează în câteva zile. Totuși, în funcție de cât se gândeşte fiecare la asta, schimbarea orei poate da peste cap ritmul de zi cu zi și chiar îi poate afecta sănătatea pentru una-două săptămâni. În această perioadă poate resimţi o stare de oboseală accentuată, lipsă de energie, chiar o predispoziție la depresie în cazul persoanelor care suferă deja de anumite afecțiuni psihice. De aceea, numărul sinuciderilor creşte în perioada imediat următoare schimbării orei, iar în această perioadă, când se adaugă și presiunea și stresul pandemiei de coronavirus, riscurile sunt chiar mai mari”, explică medicul psihiatru Maria Cristache, menționând că scurtarea zilei și dereglarea ceasului biologic pot duce la tulburare afectivă sezonieră.

Efectele schimbării orei asupra organismului uman sunt consemnate și de specialiştii de la Glasgow University care au realizat un studiu a care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie şi în urma căruia s-a demonstrat că, odată cu schimbarea orei, în ultimul weekend al lunii octombrie, calitatea somnului are de suferit. Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au declarat că se simt mai energici şi mai fericiţi înaintea trecerii la ora oficială de iarnă, dar beneficiile lenevirii din ultima duminică a lui octombrie dispar rapid și în zilele următoare s-au simțit mai rău decât atunci când dormeau mai puţin.

Un alt studiu, realizat de Universitatea Texas A&M, arată că odată cu trecerea la ora de iarnă crește și riscul de accidente rutiere, atât în noaptea dintre sâmbătă și duminică, cât și în zilele săptămânii următoare, atât pentru cei care se află în spatele volanului, cât și pentru pietoni. Potrivit cercetătorilor texani, riscul de accidente rutiere crește noaptea cu aproximativ 7% față de perioada anterioară, iar dimineața, riscul este chiar cu 14% mai ridicat. Chiar în lipsa tulburărilor de somn se presupune că haosul din trafic este cauzat de faptul că organismului îi este dificil să se acomodeze cu schimbarea orei și ritmului biologic, iar adaptarea la noul ritm de viață poate duce la stări acute de oboseală și simțurile nu vor fi la fel de ascuțite ca de obicei.

ORA DE IARNĂ 2020. Tudor Ciuhodaru explică ce efecte are schimbarea orei pentru sănătate: Creşte riscul de infarct şi de suicid
O propunere de renunţare la schimbarea orei a apărut în Uniunea Europeană în 2018 şi ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2019, dar unele ţări europene s-au opus. Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. Ar fi urmat ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană. Astfel, statele care decideau să menţină permanent ora de vară ar fi urmat să facă ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferau să rămână la ora de iarnă (ora standard) să facă modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021.

În mod normal, țările Uniunii Europene erau așteptate să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi urmau să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Numai că situația specială apărută în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus a dat peste cap aceste planuri.

În România, a fost elaborată o propunere legislativă pentru a se renunța la ora de vară și a se păstra numai ora de iarnă, dar încă nu a fost luată o decizie în Parlament.