Studiile pe care se bazează Klaus Iohannis pentru a ţine şcolile închise

Potrivit analizelor puse la dispoziţie de Administraţia Prezidenţială, studiile internaţionale pe care se bazează preşedintele pentru a ţine şcolile închise prezintă mai multe argumente pro deschiderii școlilor, decât împotrivă.

„Ca urmare a solicitării dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: Studiile și analizele la care a făcut referire Președintele României, domnul Klaus Iohannis, în conferința de presă din data de 3 noiembrie, provin din surse multiple, atât de la nivel național (precum Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică), cât și de la nivel internaţional (precum Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Comisia Europeană). O parte dintre aceste materiale sunt documente de lucru, care nu sunt publice.”, transmite Administraţia Prezindeţiala. 

Alături de acest răspuns, au mai fost trimise două fişiere. Primul reprezintă o evaluare de la Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției care cuprinde lista celor 39 de focare din unitățile de învățământ declarate din 1 octombrie, precum și listele de cazuri de copii infectați în unitățile de învățământ.

Şcolile au fost închise, dar afterschool-urile au rămas deschise. Explicaţia lui Ludovic Orban

Prin urmare, datele transmise de Administraţia Prezidenţială arată că:

Alte articole

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Decăderea lui Klaus Iohannis. Preşedintele care călătorea numai cu avion de lux şi se caza „pe opulenţă” a ajuns la coada măturii

– în prima jumătate a lunii octombrie au fost infectați 474 de copii cu vârste între 0 și 9 ani, respectiv 1010 de copii între 10 și 19 ani

– în a doua jumătate a lunii octombrie au fost infectați 729 de copii cu vârste între 0 și 9 ani, respectiv 1804 de copii între 10 și 19 ani

– în total, în luna octombrie, au fost depistate 4017 cazuri de infectări în unitățile de învățământ în rândul copiilor între 0 și 19 ani

Al doilea fișier trimis de Administrația prezidențială este un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care face referire la mai multe studii legate de răspândirea coronavirusului în școli.

Iată argumente pro deschiderii școlilor, din raport, observate de expertul în politici de sănătate publică Răzvan Cherecheș:

cele mai multe infecții la copii au apărut prin transmitere în familie sau în comunitate

deschiderea școlilor nu a dus la creșterea ratei de transmitere acolo unde transmiterea intracomunitară era redusă

copiii sub 10 ani sunt mai puțin susceptibili să se infecteze și mai puțin infecțioși decât copiii de la 10 ani în sus

copiii au simptome mult mai ușoare decât adulții la infecția COVID-19, iar decesele au fost extrem de rare

transmiterea virusului între personalul școlii și copii, respectiv între copii, este puțin probabilă

copiii și adolescenții reprezintă doar 8% din totalul de cazuri raportate global

vârful de transmitere la copii este imediat după declanșarea simptomelor, urmat de un declin rapid; la adulți vârful este cu 1 – 2 zile înaintea declanșării simptomelor

închiderea școlilor din China, Hong Kong și Singapore nu a contribuit la controlul epidemiei

închiderea școlilor contribuie la prevenirea a 2-4% din mortalitate, mult mai puțin ca alte metode de distanțare socială

deschiderea școlililor până la ciclul primar cu măsuri de control (igiena mâinilor, distanțare socială, izolare acasă în caz de simptome, măști) este puțin probabil să ducă la numere mari de copii spitalizați

dacă este controlată transmiterea comunitară și se asigură protecția personalului, focarele din școli sunt rare „nu este scuzabil să ținem deschise servicii neesențiale pentru adulți în paralel cu ținerea închisă a școlilor”;

Elevă de 10, revoltată de închiderea şcolilor: Nu ne luaţi şansa la educaţie. Lăsaţi-ne la şcoală

Alte argumente pentru menținerea școlilor deschise sunt legate de contextul social și educațional: creșterea inegalităților sociale, afectarea abilității de învățare a copiilor, deprivarea de mesele de la școală sau creșterea anxietății cauzată de absența contactelor sociale. Totodată, OMS atrage atenția că închiderea școlilor crește riscul de sarcini nedorite în rândul adolescentelor, exploatare sexuală, căsătorii sub 18 ani sau de violență domestică.

Argumentele împotriva deschiderii școlilor, din raport, observate de expertul în politici de sănătate publică Răzvan Cherecheș:

mai multe focare raportate la gimnaziu și liceu, decât la clasele primare, prin urmare sunt necesare precauții suplimentare la gimnaziu și liceu
gradul de infecție între angajații școlii este mai mare decât cel între angajați și elevi sau între elevi; așadar, este nevoie de precauții suplimentare pentru personal
copiii care au comorbidități prezintă un risc sever (exemple: cei care suferă de boli respiratorii cronice, inclusiv astm boli cardio-vasculare; imunodepresie)
pot să apară focare (exemple: Israel, Georgia – USA) acolo unde măsurile de prevenție sunt slabe
rata de transmitere intracomunitară mare nu recomandă deschiderea școlilor
capacitatea redusă de testare și de a efectua anchetele epidemiologice în 24 de ore nu recomandă deschiderea școlilor
cauze care cresc riscul de transmitere în școli: transmitere intracomunitară mare, spații mici, înghesuite, prost ventilate, măsuri de igienă precare.

„Dacă analizăm argumentele pro și contra din raportul OMS, raportându-ne la contextul local, cred că autoritățile ar trebui să ia în considerare să lase copiii până în clasa a IV-a inclusiv să meargă la școală”, spune directorul departamentului de sănătate publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Reamintim că începând de luni, 9 noiembrie, toate şcolile îşi vor muta activitatea în mediul online. 

Cum explică Raed Arafat închiderea şcolilor deşi mai puţin de 1% dintre elevi s-au infectat în spaţiul unităţilor de învăţământ