Centrul pentru Cercetare Economică şi Politici (CEPR) a realizat un studiu despre forţa de muncă din Uniunea Europeana, publicat de VoxEU.org. Astfel, deşi România este una dintre ţările cu cele mai mari viteze de internet din lume, se află printre ultimele când vine vorba de munca de acasă.

Cifrele arată că doar 27% dintre angajaţii români ar putea lucra de acasă, adică din 5,57 de milioane de români activi pe piaţa muncii, doar 1,5 milioane ar putea practica telemunca. La nivel european, media este de 37%, pe primul loc fiind Luxemburg (54%).

Alte Articole

Care a fost motivul divorţului dintre Alexandru Ciucu şi Alina ...

ZILE LIBERE Un român poate sta acasă şi trei luni! Ghid complet ...

Cât costă un avort în România în 2022. Diferențe de prețuri ...

Citeşte şi Banca Mondială avertizează populaţia: Criza provocată de coronavirus ar putea arunca 100 de milioane de persoane în sărăcie

Alte concluzii ale studiului la nivel european:

– 74% dintre meseriile bănoase se pot desfăşura de acasă, doar 3% dintre job-urile prost plătite au această facilitate;

– 66% dintre absolvenţii de studii superioare pot presta telemunca, doar 10% dintre angajaţii cu nivel redus de educaţie o pot face;

– 45% dintre femei pot lucra remote, pe când bărbaţii, doar 30%.

Impactul telemuncii asupra sectorului terţiar

Doar 13% dintre job-uri s-ar putea face online, fără să fie afectată calitatea, din cauza lipsei de interacţiune umană.

Munca de acasă are un impact uriaş şi asupra sectorului terţiar. „La New York, marii proprietari de clădiri de birouri au ajuns să ceară public chiriaşilor – bănci, companii din IT, grupuri financiare mondiale – să-şi aducă angajaţii la birouri: cu cât angajaţii vor lucra mai mult de acasă, cu atât mai mult vor da faliment businessurile din New York, scrie Bloomberg. Nu va trece mult şi vom întâlni aceeaşi problemă şi în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, oraşe care au poluri de birouri în jurul cărora s-au dezvoltat malluri, centre comerciale, mici magazine utilitare, cafenele, restaurante, covrigării, hoteluri, etc. În joc sunt vânzări anuale de peste 5 mld. euro„, se arată într-o opinie publicată în Ziarul Financiar.