1. Zidul de securitate israelian (Cisiordania)

Alte Articole

Carmen Harra a spus adevărul despre împăcarea dintre Anamaria ...

Traian Băsescu, despre trocul dintre România și Ucraina pe ...

Președintele Iranului, implicat într-un accident de elicopter. ...

În iunie 2002, Knesset-ul (parlamentul israelian) a votat construirea unui zid de separare între Israel şi Cisiordania. Potrivit premierului de atunci, Ariel Sharon, acest zid ar fi determinat reducerea numărului de atentate împotriva Israelului şi, în consecinţă, populaţia ar fi protejată. Lungă de peste 700 km, această „barieră de securitate” a fost condamnată de Naţiunile Unite în 2003, însă Israelul a ignorat decizia. Zidul este prevăzut cu sisteme de alarmă electrică şi piste speciale de patrulare, fiind păzit pe toată lungimea sa, de ambele părţi.

2. Zidul anti-imigranţi (Ungaria)

Pe data de 29 august, Ungaria a declarat că a finalizat prima parte a zidului înalt de 4 metri, care se presupune că securizează frontiera cu Serbia, diminuând astfel intrarea ilegală a imigranţilor în Ungaria. Totuşi, imigranţii care trec prin atâtea greutăţi până să ajungă în Europa nu par să se sperie de sârma ghimpată de la frontiera sârbo-maghiară, iar zidul nu face altceva decât să izoleze Ungaria lui Viktor Orban şi să o transforme în oaia neagră a Europei. Zidul are o lungime de 175 km, va fi dublu la finalizarea lucrărilor, iar costurile totale sunt estimate la 106 milioane dolari, incluzând construcţia a două tabere de refugiaţi în apropiere.

3. Zidul de nisip (Maroc)

Construit între 1980 şi 1987 în regiunea Sahara Occidentală, acest zid a fost ridicat cu scopul de a proteja Marocul de atacurile venite din deşert şi a împiedica mişcarea independentă Frontul Polisario să câştige teren. Construcţia are o lungime de 2.720 km şi este păzit de peste 100.000 soldaţi marocani.

4. Linia Verde (Cipru)

Aceasta este porecla dată zonei demilitarizate care separă Republica Turcă a Ciprului de Nord şi Republica Cipru. Linia traversează insula pe o distanţă de 180 km chiar prin Nicosia, de la nord la sud, aceasta fiind practic ultima capitală din lume care este împărţită. Construcţia nu are nimic de-a face cu zidul ordonat nemţesc al Berlinului, fiind de fapt o adunatură de blocuri de beton, sârmă ghimpată şi butoaie care trec prin curţi, peste case sau prin gradini. Este o zonă în care însă nu ai voie şi în care şi azi ai şanse imense să fi împuşcat, dacă te anventurezi să-l escaladezi.

5. Graniţa SUA/Mexic (SUA)

Începută în 2002 şi extinsă în 2006, bariera dintre SUA şi Mexic a fost construită cu scopuş evident de a reduce imigraţia din Mexic. Zidul este criticat din toate părţile de foarte multe asociaţii. Unele acuză că aici îşi pierd viaţa prea mulţi imigranţi, dar totodată bariera este dăunătoare şi pentru mediu, fiindcă restricţionează accesul la apă pentru unele specii de animale. Bugetul iniţial pentru construcţia acestui zid a fost estimat la două miliarde de dolari, dar în 2006 costurile au fost revizuite, ajungându-se la 7 miliarde de dolari. Astăzi se vorbeşte de sume între 10 şi 2o de miliarde de dolari. Zidul are o lungime de 1.300 km şi a redus imigraţia ilegală mexicană cu 25%.

6. Zona demilitarizată dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud

De fapt, aceasta este cea mai militarizată zonă din lume, cu o jumătate de milion de soldaţi staţionaţi aici zi şi noapte, 24 de ore din 24. Construit la sfârşitul războiului coreean, în 1953, acest gard are o înălţime de 3 metri şi 241 km lungime, el separând de mai bine de o jumătate de secol populaţia coreeană.

7. Zidul din strada Anelli, Padova (Italia)

Zidul are 3 metri înălţime şi 84 de metri lungime şi a fost construit cu scopul de a descuraja vânzătorii de droguri să mai meargă să-şi comercializeze marfa în zonele centrale ale oraşului. În spatele acestui zid se află complexul Anelli, un cvartal de case degradate, locuit preponderent de imigranţi africani şi cunoscut pentru crimele care au loc aici, pentru droguri şi prostituţie. Complexul imobiliar este o sursă constantă de nemulţumire şi plângeri din partea italienilor din partea locului, însă multe orgainzaţii afirmă că ridicarea zidului a fost şi o chestiune rasistă, el separându-i pe albi de negri. Un singur drum leagă cartierul de oraş, iar ofiţerii de poliţie îi controlează pe toţi cei care vin şi pleacă.

8. Melilla şi Ceuta (Spania)

Enclave spaniole pe teritoriul Marocului, cele două oraşe Melilla şi Ceuta reprezintă o atracţie irezistibilă pentru cei care doresc să ajungă clandestin în Europa. Pentru a lupta împotriva acestei imigraţii, cele două oraşe se ascund în spatele unor ziduri înalte de şase metri, peste care se află un strat de sârmă ghimpată. Zidul de la Ceuta are o lungime de 8 km, iar cel de la Melilla este lung de 11 km.

9. Zidul dintre India şi Bangladesh (India)

Construit din cărămidă şi sârmă ghimpată, acesta este cel mai lung zid din lume, având o lungime de 3.200 km. Pentru a justifica construcția sa, guvernul indiam a invocat lupta împotriva terorismului, a imigrației ilegale și a contrabandei. În fiecare zi, mii de oameni din Bangladesh încearcă să treacă frontiera în India, dar sunt respinşi violent de poliţişti înarmaţi până-n dinţi şi, unii dintre ei, chiar omorâţi. Costurile totale de construcţie a acestui zid de 3.200 km au fost de 4 miliarde de dolari.

10. Zidurile păcii, din Belfast (Irlanda de Nord)

Au fost construite în anii ’70, după ciocniri violente între irlandezii naţionalişti catolici şi protestanţii loiali coroanei britanice. Practic, ele au fost ridicate tocmai pentru a separa cartierele catolicilor şi protestanţilor. Astfel de ziduri există în mai multe localităţi nord-irlandeze, precum Belfast, Derry, Portadown sau Lugarn, iar lungimea lor variază de la câteva sute de metri până la cinci kilometri. Există porţi care uneori sunt păzite de poliţie, fiind deschise în timpul zilei, dar închise noaptea. În 2008 au început discuțiile cu privire la posibilitatea demolării gardurilor, dar mulți locuitori afirmau că pereții contribuie la un sentiment de securitate. Pe 9 mai 2013 s-a convenit totuşi ca ele să fie distruse în termen de zece ani, până în 2023.