„Potrivit art. 5 din ordonanţa nr. 58-1270 din 22 decembrie 1958 privind legea organică relativă la statutul magistraţilor, „magistraţii parchetelor judiciare (procurorii) sunt plasaţi sub direcţia şi controlul direct al şefilor lor ierarhici şi sub autoritatea ministrului de justiţie””, a scris Tudorel Toader pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Justiţiei face referire la o decizie de vineri a Consiliului Constuţional francez care a explicat respectiva prevedere. Decizia consiliului a fost luată ca urmare a unei sesizări făcute de uniunea sindicală a magistraţilor, care reproşa că dispoziţiile ignoră principiul independenţei autorităţii judiciare şi principiul separaţiei puterilor în stat.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

PSD detonează bomba în cazul lui Nicușor Dan. Ce legături ...

Mai greu în bucătărie, decât la Primărie! Cât de chinuitoare ...

Potrivit lui Toader, prin decizia respectivă,”consiliul reaminteşte faptul că în virtutea articolului 20 din Constituţie, Guvernul stabileşte şi conduce politica naţiunii, în special aspectele care privesc domeniul de acţiune al Ministerului public. Consiliul constituţional consideră că reiese din interpretarea acestor dispoziţii faptul că independenţa procurorilor este consacrată prin Constituţie, de aici decurgând exercitarea liberă a acţiunii în faţa instanţelor, că această independenţă trebuie să fie corelată cu prerogativele Guvernului şi că nu beneficiază de aceleaşi garanţii ca cele aplicabile judecătorilor.”

Din postarea ministrului reiese că, în Franţa, „autoritatea ministrului justiţiei asupra procurorilor se manifestă în special prin exerciţiul puterii de numire şi (sancţionare) tragere la răspundere”, procurorii fiind numiţi de preşedinte la propunerea ministrului Justiţiei, după avizul unei secţii a CSM, iar sancţiunea este dată de ministru, cu avizul secţiei CSM.

„Ministrul justiţiei poate să traseze procurorilor instrucţiuni generale de politică penală, cu privire în special la necesitatea asigurării egalităţii cetăţenilor în faţa legii pe întreg teritoriul Republicii. În concordanţă cu dispoziţiile articolelor 39-1 şi 39-2 din acelaşi cod, este de datoria ministerului public să pună în aplicare aceste instrucţiuni. Pe de altă parte, în aplicarea aceluiaşi articol 30 din codul de procedură penală, ministrul de justiţie nu poate să traseze procurorilor nicio instrucţiune în cazurile particulare. În virtutea articolului 31 cod de procedură penală, ministerul public exercită acţiunea publică şi impune respectare legii, cu obligaţia respectării principiului imparţialităţii. În aplicarea articolului 33, el dezvoltă liber observaţii orale, pe care le consideră potrivite pentru binele justiţiei. Articolul 39-3 încredinţează Procurorului Republicii misiunea de a supraveghea ca investigaţiile poliţiei judiciare să asigure aflarea adevărului şi să fie efectuate atât pentru apărare cât şi pentru acuzare, cu respectarea drepturilor victimelor, a părţii vătămate cât şi a suspectului”, mai scrie Tudorel Toader.

Consiliul Constituţional din Franţa a respins, vineri, o sesizare a Uniunii Sindicale a Magistraţilor (USM), stabilind că este constituţional ca magistraţii parchetelor judiciare să fie subordonaţi Ministerului Justiţiei.

Precizările, după ce, la Parlament, s-a decis înlocuirea articolului din statutul magistraţilor, în care se prevedea că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” cu articolul din Constituţie care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.