Grecia, la un pas de o criză politică

Fostul ministru grec de finanţe Yanis Varoufakis, a cărui formaţiune MeRA25 nu a reuşit să obţină locuri în Parlamentul European la 26 mai, a confirmat pentru cotidianul Kathimerini că nu-l va sprijinul pe Alexis Tsipras, al cărui partid a suferit un eşec răsunător la europene.

„De ce să le dăm voturi deputaţilor Syriza care au votat memorandumurile” în timpul crizei datoriilor, a declarat Varoufakis, care îl acuză pe Tsipras că a renunţat la promisiunile sale electorale. „Alexis este ca un actor care merge pe scenă şi joacă un rol, acela de mincinos”, a mai declarat el ziarului conservator.

La putere din 2015, formaţiunea Syriza a obţinut 23,7% din voturi la alegerile europene, întrecută cu aproape zece puncte de Noua Democraţie (ND, 33,1%) şi se îndreaptă spre o înfrângere probabilă la alegerile anticipate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi NATO, Consiliul Europei şi SUA, îngrijorate de criza politică din Republica Moldova

Alte articole

SONDAJE înaintea noii desemnări de premier pe care ar urma s-o facă Nicușor Dan. Ce scoruri obțin partidele dacă duminică ar fi alegeri. Cine sunt, în opinia românilor, vinovați pentru criza politică

EXCLUSIV Petre Roman face radiografia crizei politice din România: „Avem un guvern complet șchiop”

Intenţiile de vot arată partidul conservator ND plasat lejer în frunte cu 31,2% înaintea Syriza, cu 23,5%, potrivit unui sondaj Alpha-Metron Analysis.

MeRA25, un partid fondat în martie 2018 de Varoufakis, a primit 2,99% din voturi în alegerile europene, neputând să intre în Parlamentul European, dar nu se ştie ce rezultat va obţine în scrutinul naţional.

Dornic de a juca un rol în viaţa politică viitoare a ţării, Varoufakis a respins ideea unui vot util în favoarea Syriza. El s-a declarat gata „să discute” cu ND după alegeri. „Diviziunea este cel mai rău inamic al nostru”, a spus el.

Varoufakis, în vârstă de 58 de ani, a fost numit ministru de finanţe după victoria Syriza la alegerile din ianuarie 2015. În prima linie a negocierilor dure între Grecia şi creditorii săi (FMI, UE), Varoufakis a cristalizat tensiunile şi în cele din urmă a demisionat la 6 iulie în acelaşi an.