Imagini din secţia în care pacienţii cu coronavirus se zbat între viaţă şi moarte. Medic: Frica uneori te ajută, alteori te poate bloca

„Pe secția de ATI ne confruntăm cu o doză imensă de stres. Este stres determinat de starea pacientului, nu de siguranța noastră. Sunt zile în care ies din gardă și observ că starea pacientului pe care l-am supravegheat se înrăutățește. În acel moment, tot ceea ce contează pentru mine este să văd că starea lui este stabilă, nu te mai interesează nici de bani, nici de plecat acasă, te interesează doar ca acel pacient să fie bine.

Ca medic la secția de ATI trebuie să știi protocoalele. În momentul în care devii impacientat, aplici protocoalele și sigur nu dai greș. Frica uneori te ajută, alteori te poate bloca. Datorită faptului că totul este protocolizat, putem trece peste orice stare de stres, doar aplicând tehnicile specifice și specificate. Este o muncă dificilă pe care ne-o asumăm prin prisma meseriei alese", povesteşte dr. Vlad Hârtie, medic anestezist secția de ATI a Spitalului de Neurochirurgie Iași, potrivit bzi.ro. 

Starea de sănătate a unui pacient diagnosticat cu COVID-19 și ajuns în secția de ATI se poate schimba din minut în minut, iar acest lucru este determinat și de alte afecțiuni asociate.

Citeşte şi Femeie infectată cu coronavirus, mărturie cutremurătoare de la spitalul din Arad: Am stat 6 ore încuiată în salon cu un cadavru

„Majoritatea pacienților care mor după ce au fost diagnosticați cu coronavirus suferă în general și de alte patologii. Unele sunt cunoscute de aceștia, altele nu. În general, cei care pierd lupta cu viața sunt vârstnicii cu alte boli asociate, dar și tineri încadrați în aceeași categorie. Vorbim aici de diabet zaharat, boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii cronice etc. Pericolul apare în general când sistemul imunitar nu face față să ucidă virusul, virusul care afectează plămânii. Starea pacientului se poate schimba din moment în moment și poate lua cadrele medicale prin surprindere. Acest lucru nu poate fi premeditat, poate fi însă evitat dacă pacientul cu coronavirus care se confruntă cu insuficiență respiratorie este internat la secția de ATI în timp util", precizează dr. Vlad Hârtie.

Care sunt diferențele în tratarea unui pacient COVID și unul non-COVID?

Medicii de la Spitalul de Neurochirurgie susțin faptul că cea mai mare diferență în procesul de tratare a pacienților cu COVID-19 față de ceilalți pacienți este determinată de purtarea costumului specific care îngreunează activitatea personalului medical.

„Diferențe există și nu există. În general, pacienții cu coronavirus ajung la ATI din cauza insuficienței respiratorii. Rolul nostru este de a-i ajuta să-și susțină funcțiile vitale, dar și de a le administra medicamentele antivirale. Diferența cea mai mare între tratarea unui pacient cu Coronavirus și un altul care ajunge în ATI este costumația specifică. Dacă înainte purtam un halat normal, mănuși și mască de protecție, acum purtăm costume speciale care au menirea de a ne proteja de infectare. Este un întreg procedeu de echipare și dezechipare pe care îl aplicăm absolut în fiecare zi. Toate acestea, pentru a evita contaminarea", mai spune dr. Vlad Hârtie.

Medicul de la Spitalul de Neurochirurgie povestește faptul că frica specifică determinată de contaminarea cu COVID-19 este diminuată pentru că au început pregătirile încă de la începutul anului.

Citeşte şi STARE DE URGENŢĂ. Am voie să plec cu familia în altă zonă? Poliţia Română, precizări importante

„La Spitalul de Neurochirurgie au început pregătirile încă de la începutul anului. Atunci am început să discutăm despre coronavirus, să ne documentăm cât am putut de mult, să achiziționăm materiale de protecție și totodată să facem simulări de intervenție pe un pacient diagnosticat cu COVID-19. Aceste manevre au contribuit la relaxarea noastră atunci când virusul a început să-și facă simțită prezența și în spitalele din Iași. Ne simțim în siguranță, chiar dacă este un virus extrem de contagios, și asta pentru că respectăm toate protocoalele. De exemplu, atunci când ne dezechipăm, întotdeauna suntem însoțiți și de un alt coleg care observă întreg procesul și ne spune ce am efectuat bine sau rău. Totodată, după dezechipare facem un duș lung cu apă și săpun. S-a demonstrat faptul că virusul nu rezistă la compoziția din săpun", adaugă dr. Vlad Hârtie.

La tratarea pacienților diagnosticaţi cu coronavirus contribuie o echipă multidisciplinară. Spitalul de Neurochirurgie a scos toate armele și s-a asigurat că pacienții vor primi cele mai bune servicii.

„Echipa care lucrează cu pacienții cu coronavirus este mixtă. Este formată din 12 medici anesteziști, din fizioterapeuți, medici infecționiști, psihologi, asistenți medicali și infirmiere. Ceea ce apreciez extrem de tare este faptul că doi medici specialiști ATI s-au oferit voluntari ca pe o perioadă de șase luni să ofere suport spitalului în tratarea pacienților cu coronavirus. Iată că dacă unele cadre medicale își dau demisia și își iau concedii în această perioadă grea, sunt și medici care merită toată aprecierea noastră. Totodată, spitalul a mai angajat doi medici infecționiști care întregesc echipa și care sunt extrem de utili în tratarea pacienților diagnosticați cu COVID-19", a mai precizat dr. Vlad Hârtie.