UPDATE Președintele Klaus Iohannis a afirmat că întregul proces privind Proiectul de țară va fi finalizat în aproximativ un an de zile, subliniind că acest document nu este un program de guvernare pe patru ani.

„Durata acestui proces nu poate fi foarte scurtă, nu reușim să elaborăm în câteva săptămâni un astfel de Proiect de țară. Pe de altă parte, nici nu cred că este bine să ne întindem ani de zile în discuții pentru ce vrem. Eu evaluez că vom fi în stare să realizăm, în această comisie, documentul primar în aproximativ o jumătate de an, după care obligatoriu urmează o largă consultare publică și, cred eu, consensualizare politică. Întregul proces poate fi finalizat în aproximativ un an de zile„, a spus Klaus Iohannis, la prima ședință a Comisiei prezidențiale pentru elaborarea Proiectului de țară, potrivit Agerpres.

Alte Articole

Carmen Harra a spus adevărul despre împăcarea dintre Anamaria ...

Tun de 4 milioane de lei! Cum și-a bătut Nicușor Dan joc de ...

Gabriela Firea și-a prezentat obiectivele, dacă ajunge primar. ...

El a precizat că Proiectul de țară nu este un program de guvernare pe patru ani de zile, ci un document care trebuie să fie valabil pentru toate guvernele ce vor veni după acceptarea proiectului.

„Eu îmi doresc ca la finalul acestui întreg proces de elaborare a unui proiect de țară să avem un document strategic care ne dă răspunsuri la întrebările ce sunt importante pentru România: ce ne definește, cu ce ne identificăm în lume, cu ce ne identificăm în Europa. (…) Aici nu vorbim de un program de guvernare pe patru ani, nici măcar de o strategie sectorială, aici vorbim de un proiect de țară care trebuie să fie valabil pentru multă vreme și toate guvernele care vor veni după acceptarea Proiectului de țară să își bazeze programul de guvernare pe acest Proiect de țară. Așa se lucrează în țările care au reușit să construiască democrații foarte performante, așa vrem să lucrăm și noi„, a explicat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a mai spus marţi, la prima ședință a comisiei prezidențiale privind Proiectul de țară, că acest document va fi cel mai bun pe care România l-a avut vreodată. El a precizat că nu poate fi imaginat un Proiect de țară fără participarea politicului.

„Putem să spunem că acest Proiect de țară vine să răspundă unei așteptări mai largi din partea societății românești, din partea românilor. Toată lumea a înțeles că marile noastre obiective legate de apartenența la NATO și integrarea în UE au fost finalizate cu succes și, în afară de faptul că am devenit membri NATO, țară membră cu drepturi depline în UE, România s-a transformat, dar nu putem să ne oprim aici. Transformarea României trebuie să meargă mai departe și aici trebuie să intervenim noi să spunem să meargă mai departe în ce direcție. Aici trebuie să răspundă Proiectul de țară„, a afirmat el.

Iohannis a evidențiat că întregul context regional și global este schimbat față de momentul în care România a intrat în NATO și în UE. „Nu cred că avem nevoie de un Proiect de țară care vine ca reacție la situația în care ne aflăm. Noi avem nevoie de un proiect de țară, care este o creație proprie, pornind de la realitățile pe care le trăim astăzi„, a menționat el.

Klaus Iohannis a mai spus că România trebuie să fie o „voce clară, fermă, cu opinii fundamente” în procesul privind crearea noii UE, amintind că în 2019 România va prelua președinția Consiliului UE.

Şeful statului a mai precizat că „gândirea multora a rămas cea de dinainte de 1989 și că această problemă trebuie eliminată prin Proiectul de țară”.

„Acest Proiect de țară trebuie să fie o viziune pentru România, o viziune pentru prosperitatea cetățenilor României. Cetățeanul este cu siguranță cel care trebuie să fie în centrul preocupărilor noastre. Este foarte important să avem un Proiect de țară care realizează acest lucru. Cred că avem o problemă pe care trebuie să o eliminăm prin acest Proiect de țară. La Revoluția din decembrie 1989, noi am decis să transformăm România, dar majoritatea instituțiilor statului au rămas așa cum au fost și mai complicat — gândirea multora a rămas tot cea de dinainte de ’89 și dacă vrem să fim foarte realiști sau onești, trebuie să spunem că încă suntem în faza în care statul se crede deasupra cetățeanului și în mod paradoxal și cetățeanul crede că statul îl patronează. Această stare de lucruri nu trebuie să rămână așa. Statul trebuie să existe pentru cetățean, și nu invers, nu cetățeanul să existe pentru stat„, a spus Iohannis.

El a subliniat că trebuie promovată o relație corectă între stat și cetățean. „Trebuie să avem curajul să îndreptăm lucrurile și să transformăm statul român într-un stat pentru și cu cetățenii români. Trebuie să promovăm o relație corectă. Nu trebuie să intrăm în cealaltă extremă. O relație corectă, egală, în toate sensurile — și fiscal, și administrativ, și, probabil cel mai important pentru cetățeni, în domeniul serviciilor publice. Așa funcționează țările mai dezvoltate și din UE, și din lume și așa vrem să funcționeze și România. Asta înseamnă un stat modern„, a arătat șeful statului.

Iohannis a precizat că România trebuie să devină o țară „mai performantă, bazată pe competitivitate, pe inovație, cu un nivel de trai ridicat, educată, cu oameni bine pregătiți, bine calificați, dar cu un sistem, de exemplu, de sănătate funcțional la parametrii optimi, nu la nivelul de avarie”.

Pe de altă parte, el a mai susținut că România poate să devină un actor important în această regiune din Estul Europei, iar pentru acest lucru trebuie să rămână credibilă.

„Trebuie să fim un partener predictibil. Trebuie să fim un partener serios și de cursă lungă, iar noi, acasă, trebuie să dovedim că avem politici sănătoase, că România duce o politică prudentă, predictibilă și că știm să ne ordonăm prioritățile„, a spus șeful statului.

El a mai arătat că este important și ca în România să se aprecieze beneficiile aderării europene, arătând că în cei aproape zece ani de la aderare convergența reală a crescut de la 41% la peste 57%.

––––––––––––––––––––––––––––-

Comisia prezidenţială privind Proiectul de ţară a fost înfiinţată pe 20 septembrie. Forul este coordonat de consilierii prezidenţiali Leonard Orban şi Cosmin Marinescu.

Membrii independenţi din comisie sunt: Cristian Popa – fost viceguvernator al BNR şi fost vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, Dan Dungaciu – sociolog şi geopolitician, preşedinte al Fundaţiei Mării Negre, Gabriela Drăgan – profesor universitar la ASE şi director general al Institutului European din România, Ioan-Aurel Pop – academician şi rector al Universităţii ‘Babeş-Bolyai’ din Cluj-Napoca, Gheorghe Oprescu – profesor universitar la Universitatea Politehnică Bucureşti şi fost preşedinte al Consiliului Concurenţei, Lucian Croitoru – consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, Vasile Puşcaş – istoric şi profesor la Universitatea ‘Babeş-Bolyai’ din Cluj-Napoca şi fost negociator-şef al României pentru aderarea la UE, Cristian Pârvulescu – politolog şi preşedinte al Asociaţiei ‘Pro Democraţia’, Valentin Lazea – economist-şef al Băncii Naţionale a României, Iulian Chifu – fost consilier prezidenţial, analist de politică externă şi Daniela Nemoianu – fost preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Americane (AmCham).

Din partea Guvernului, în comisie este prezent Vasile Iuga, senior advisor la PwC.

PSD i-a nominalizat pentru această comisie prezidenţială pe deputatul Viorel Ştefan şi pe fostul ministru al Fondurilor Europene, Marius Nica.

PNL l-a numit în comisie pe Ene Dinga, fost ministru al Integrării Europene, cercetător ştiinţific la Academia Română şi Adrian Ciocănea, profesor universitar la Universitatea Politehnică Bucureşti şi fost ministru al Economiei.

UDMR îi trimite în comisia prezidenţială pe europarlamentarul Winkler Gyula şi pe deputatul Attila Korodi, fost ministru al Mediului, iar grupul minorităţilor naţionale – pe liderul grupului, Varujan Pambuccian, şi pe deputatul Ovidiu Ganţ.

ALDE este reprezentat de Cosmin Cristian, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi de fostul parlamentar Radu Cojocaru, iar PMP de europarlamentarul Siegfried Mureşan şi de Lucian Alexandru Curtu, decan al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere de la Universitatea Transilvania din Braşov.