Inițiativa legislativă a fost adoptată cu 221 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și 9 abțineri.

Actul normativ a fost aprobat prin vot cu mâna ridicată, deoarece sistemul electronic nu a funcționat.

Alte Articole

Carmen Harra a spus adevărul despre împăcarea dintre Anamaria ...

Cristian Popescu Piedone tună și fulgeră. Acuză în continuare ...

Gabriela Firea, principalele planuri pentru Capitală! Umilință ...

În plenul Camerei Deputaților, după votul asupra proiectului de lege, Marton Arpad a anunțat că deputații UDMR s-au abținut de la vot.

„Grupul parlamentar s-a abținut pentru că nu suntem convinși că această lege va fi aplicată. Suntem convinși că avem o legislație care, dacă ar fi fost aplicată, atunci toți cei care au fost pedepsiți ar fi trebuit să plătească ceea ce a fost decis de instanță, pentru că avem textele legale care, din păcate, nu au fost respectate. Dacă facem o altă lege nu rezolvăm respectarea legii. Ni se pare că această nouă instituție creată este neconstituțională. (…) Forma adoptată deschide calea spre abuz”, a declarat Marton Arpad.

În dezbaterile din Comisia juridică a Camerei Deputaților numele Agenției a fost modificat, devenind astfel Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și nu Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Sechestrate, așa cum era inițial.

Potrivit raportului Comisiei juridice, Agenția este condusă de un director general — judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor — numit prin ordin al ministrului Justiției.

O persoană pentru a fi numită director general adjunct al Agenției trebuie să fie funcționar public în cadrul Ministerului Finanțelor sau Agenției Naționale de Administrare Fiscală, să fie licențiat în științe economice și să dețină vechime în specialitate economică de cel puțin 8 ani și să nu facă parte din niciun partid politic, formațiune sau alianță politică.

Agenția își desfășoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu, alcătuit din directorul general al Agenției, trei reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dintre care unul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și unul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, câte un reprezentant al Ministerului Justiției, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanțelor Publice, precum și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Desemnarea membrilor Consiliului se realizează prin ordin sau decizie a conducătorului fiecărei instituții reprezentate, pentru o perioadă de 2 ani, potrivit documentului.

De asemenea, calitatea de membru al Consiliului sau de președinte al acestuia nu este incompatibilă cu funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sau de funcționar public.

Proiectul prevede că bunurile imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului pot fi transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a Consiliului Local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea Agenției, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială.

Totodată, aceste bunuri pot fi date în folosință gratuită asociațiilor și fundațiilor, precum și Academiei Române și academiilor de ramură înființate în baza unei legi speciale, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea Agenției, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială, de interes public, sau în raport cu obiectul lor de activitate, după caz.

Sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile și imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, se alocă, pe baza bilanțului anual prezentat de Agenție, câte 20% pentru Ministerul Educației și Cercetării și pentru Ministerul Sănătății și câte 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, pentru Ministerul Public, pentru Ministerul Justiției și pentru asociații și fundații cu obiect de activitate în domeniul social și pentru academii de ramură înființate în baza unei legi speciale.

Aceste instituții vor prevedea anual cheltuieli suplimentare bugetului alocat fiecărui ordonator de credite, altele decât cele pentru salarii, premii ori stimulente.

Proiectul de lege a fost respins de Senat pe 13 octombrie, Camera Deputaților fiind for decizional.

________________________________________________________________________

Anterior, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe articole, legea pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate, după ce în plenul Senatului proiectul de lege a fost respins.

„Agenţia trebuie să dea un mesaj extrem de important, dincolo de cel de recuperare a prejudiciilor. Cei care comit infracţiuni nu se vor putea bucura de banii obţinuţi. Sunt lucruri importante de făcut în continuare pentru a avea o instituţie matură”, a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, în plenul Camerei Deputaţilor, afirmând că aceste impedimente vor putea fi depăşite cu sprijin politic.

Potrivit ministrului Justiţiei, proiectul de lege, cu amendamentele aduse de Comisia juridică, va creşte eficienţa procesului penal, iar „cei care vor comite infracţiuni vor fi convinşi că nu se vor putea bucura de produsele infracţunii”.

În cursul dezbaterilor, deputatul UDMR Marton Arpad a contestat articolul potrivit căruia „numărul de posturi al Agenţiei la înfiinţare este de 35”, factualizarea acestuia fiind făcută prin hotărâre de Guvern, afirmând că este neconstituţional.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a arătat că numărul posturilor Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate va fi stabilit de Guvern, în baza normelor de aplicare a legii.

Reprezentanţii partidelor politice care au luat cuvântul au anunţat că vor vota această lege, cu excepţia reprezentantului UDMR, care a avertizat că există riscul de a fi comise „abuzuri” chiar şi la adresa cetăţenilor de rând.

În 13 octombrie, proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate a fost respins de Senat, fiind înregistrate 66 de voturi „pentru”, 6 abţineri şi 36 de voturi „împotrivă”. Numărul voturilor favorabile înregistrate a fost insuficient pentru adoptarea unei legi cu caracter organic. Pentru aprobare, proiectul de lege ar fi trebuit să fie votat de minimum 84 de senatori.

Proiectul de lege prevede că agenţia facilitează urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale. De asemenea, administrează, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, valorifică bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, gestionează sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni.

De asemenea, se stipulează că agenţia gestionează şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi.